Facelia

FACELIA - TEHNOLOGIA DE CULTURĂ

acelia (Phacelia tanacetifolia), face parte din familia Hidrofilacee, această familie aparţine florei Americii, plantă care în zona ei de origine creşte şi spontan.
În lume, facelia are trei mari întrebuinţări şi anume:
· plantă meliferă care secretă nectar în tot cursul zilei, cu o uşoară creştere spre orele de amiază. Potenţialul nectarifer al florilor de facelia oscilează în limite largi, în funcţie de condiţiile climaterice, precum şi de epoca de semănat. Cantitatea de nectar este de 1,0-4,5 mg /floare, cu o concentraţie medie de 28% zahăr. Florile de facelia sunt cercetate intens de albine pe toată durata înfloritului. Frecvenţa de vizitare a florilor se intensifică mai ales în orele de dimineaţă, când albinele culeg nectar şi polen, iar după amiaza culesul se axează mai mult pe nectar. Înfloritul durează timp de 30-50 zile în funcţie de condiţiile climatice, producţia de miere oscilează între 600-1000 kg la hectar, în condiţii mai puţin favorabile cantitatea de miere la hectar poate să fie de 300-600 kg, fiind considerată din acest punct de vedere o excelentă plantă meliferă.
· plantă furajeră, bogată în proteine, făcând parte din grupa plantelor furajere secundare, care produc repede masă verde şi care nu are pretenţii speciale din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice. Facelia a intrat în atenţia crescătorilor de animale ca furaj după obţinerea de soiuri de facelia lipsite de perişori pe frunze. Animalele ajung să o consume cu plăcere dacă sunt obişnuite cu pricepere de către crescători. Are pretenţii reduse faţă de condiţiile de climă şi sol, cultivându-se cu bune rezultate atât în zonele sudice, mai secetoase, cât şi în zonele nordice, răcoroase. Rezistă bine la brumă, atât primăvara cât şi toamna, până la -6o Celsius, însuşire pe care o au puţine plante, dar nu rezistă peste iarnă.
· plantă folosită ca îngrăşământ verde care este tot mai des utilizată în Europa atât pentru întreruperea în asolament interdicţiei cultivării unor plante ca sfecla de zahăr la atacul de Rizoctonia şi la cultura cartofului legat de nematozi. Datorită cantităţii de biomasă produsă la unitatea de suprafaţă a sistemului radicular, a conţinutului bogat în proteine şi a pretenţiilor scăzute faţă de factori pedoclimatici, rămâne o plantă principală în folosirea ei ca îngrăşământ verde care lasă multe elemente nutritive prin încorporarea ei în sol.
În condiţiile actuale de trecere la o agricultură biologică pe anumite suprafeţe, facelia este planta indicată în combaterea buruienilor prin acoperirea solului cât mai mult timp şi prin punerea la dispoziţia plantei ce urmează după ea a unor cantităţi însemnate de elemente nutritive uşor asimilabile.

Facelia, specie anuală, a fost introdusă în ţara noastră ca plantă specific meliferă, fiind în acelaşi timp şi un bun nutreţ pentru animale şi pentru culturi de îngrăşăminte verzi. Facelia este puţin pretenţioasă la condiţiile de climă şi sol, găsind în ţara noastră condiţii bune de cultură în toate regiunile. Rezistând bine la brumele târzii de primăvară şi timpurii de toamnă se poate cultiva de primăvara timpuriu până toamna târziu.
Planta creşte înaltă de 40-60 cm, cu o tulpină ramificată purtând mai multe inflorescente în formă de evantai a căror înflorire începe cu florile de la bază. Perioada de vegeaţie la facelia este scurtă, de la răsărire până la înflorire trecând 45-55 zile, iar durata înfloritului este de 30-50 zile depinzând de evoluţia factorilor climatici. În zona de campie, cu arşiţe mari, cultura de vară a faceliei are o durată de înflorire de 25-30 zile, în timp ce în zonele mai umede şi cu temperaturi moderate durata de înflorire este mult mai mare.

AMPLASAREA CULTURII
Cele mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare le oferă solurile cu textură mijlocie care au o buna capacitate de aeraţie şi de reţinere a apei. Nu sunt recomandate solurile sărăturoase şi cele cu exces de umiditate. Sunt plante sensibile la aciditatea solului. Pentru producerea de sămânţă trebuie evitate solurile infestate cu Cuscuta si Avena, seminţe greu separabile faţă de cele de facelia.

LOCUL ÎN ASOLAMENT
Cele mai bune rezultate se obţin după plantele care părăsesc devreme terenul şi care nu lasă multe resturi vegetale. Premergătoarele cele mai indicate, sunt cerealele păioase de toamnă, atât pentru semănatul în primăvară cat şi în vară, precum şi plantele furajere care părăsesc devreme terenul. La alegerea plantei premergătoare la facelia, trebuie ţinut cont de pregătirea patului germinativ, având în vedere mărimea seminţei acestei plante.

PREGĂTIREA PATULUI GERMINATIV
Având în vedere că facelia face parte din categoria plantelor cu seminţe mici se impune executarea unui pat germinativ care să ofere toate condiţiile unei răsăriri uniforme şi rapide (răsărire explozivă). Facelia necesită un pat germinativ bine tasat la suprafată şi afânat în profunzime.
Toate lucrările vor urmări mărunţirea şi nivelarea terenului pe adâncimea de semănat în vederea realizării unui contact cat mai intim între seminţe şi sol. Ultima lucrare se recomandă să fie executată cu cultivatorul de plante tehnice urmat de croskileti perpendicular pe direcţia de semănat, pentru a realiza o încorporare uniformă a seminţelor.

SEMĂNATUL
Însămânţarea se face cu semănătorile SUP la distanţa de 25 cm între rânduri cu norma de sămânţă de 8-10 kg /ha. Semănatul se poate face primăvara timpuriu când în sol se realizează câteva zile la rând temperaturi de 3-5 grade C, la adâncimea de 2-3 cm.
După semănat este obligatorie tăvălugirea culturii, când terenul este uscat, cu tăvălugul inelar, pentru obţinerea unei răsăriri uniforme.

LUCRĂRILE DE ÎNTREŢINERE ŞI ÎNGRIJIRE
Pe tot parcursul perioadei de vegetaţie cultura se va ţine curată de buruieni şi în mod special când culturile sunt destinate producerii de sămânţă să fie libere de Avena Facuta şi Cuscuta ssp, prin praşile, erbicidare sau pliviri repetate. Erbicidarea se poate face odată cu pregătirea patului germinativ cu unul din produsele: Treflan 48 EC în doză de 2 l/ha sau Dual Gold 1-1,5 l/ha. Pe vegetaţie se pot folosi Afalonul 2 kg/ha în faza de 3-4 frunze, iar în cazul când cultura este infestată cu pălămidă se poate folosi Lontrelul în doză de 0,200-0,500 l/ha.

RECOLTAREA
La facelia se recomandă recoltarea în două faze: în prima fază plantele se recoltează cu vindrovarul prin lăsarea plantelor în brazde în vederea uscării. În a doua fază se face recoltatul cu combina echipată cu picapuri pentru ridicarea plantelor din brazdă, atunci când seminţele au o umiditate de 10%. Combinele trebuie să fie bine etanşate în vederea eliminării pierderilor şi reglate corespunzător pentru seminţe mici, turaţie mică la tobă şi vânt slab. Momentul recoltatului în două faze se stabileşte când seminţele de la baza inflorescenţei au seminţele brunificate. Recoltarea se poate face şi într-o singură fază prin folosirea unui desicant, atunci când seminţele de la baza au început să se brunifice, folosind produsul Reglone în cantităţi de 4 l/ha. După desicare, în momentul când cultura este complet uscată, se face recoltarea direct din lan la umiditatea de păstrare a seminţei.

CONDIŢIONAREA
În general la seminţele mai mici trebuie să crească atenţia în vederea preveniri şi îndepărtării oricăror riscuri de amestec mecanic atât în timpul recoltării cât şi al condiţionării. După recoltare se face o precurăţire a seminţelor în vederea eliminării resturilor vegetale, care ar putea duce la deprecierea calităţii seminţelor. Selectarea se face cu selectoarele din dotare, echipate cu site corespunzătoare pentru seminţele mici, până la obţinerea purităţii prevăzute, după care se face însăcuirea seminţei.